Nimic despre discriminare

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii mi-a comunicat faptul ca in anul 2012, au inregistrat 210 petitii si autosesizari care reclamau diverse discriminari in domeniul angajarii si profesiei, conform articolelor 5-8 ale Ordonantei  de Guvern nr. 137/2000, republicata. S-a constat ca se confirma fapte de discriminare in exact 0 dintre aceste cazuri, adica in niciunul. Urmatoarele randuri nu merita citite pentru ca vorbesc asadar despre o problema inexistenta la noi in mod oficial.

Pot gasi cateva explicatii posibile pentru cifrele de mai sus:

–          Fapte de discriminare in domeniul angajarii si profesiei exista dar nu se reclama;

–          Fapte de discriminare in domeniul angajarii si profesiei exista dar, desi se reclama, nu exista dovezi suficiente pentru a le proba;

–          Fapte de discriminare in domeniul angajarii si profesiei realmente nu exista si deci nu e ce reclama si dovedi.

Merg mai departe in logica ipotezelor de mai sus:

–          Daca aceste fapte exista dar nu se reclama, e o chestiune de atitudine sociala, de educatie civica. Atitudine eronata, educatie lipsa. Faptele in sine produc efecte dar nu suficient de deranjante inca incat sa explodeze. Stim, mamaliga explodeaza mai greu, stam cuminti si asteptam. Iar programe de educatie civica pentru adulti in domeniul relatiilor de munca nu stiu sa avem prea multe.

–          Daca asemenea fapte exista dar nu se pot dovedi, asta se datoreaza fie:

  • perversitatii celor care le comit dupa care le acopera suficient de eficient incat nu pot fi probate, fie
  • incapacitatii de a le proba a celor ce le cerceteaza, fie
  • legislatiei deficitare care nu ofera suficiente instrumente de investigare si probatiune.

Stam iarasi cuminti si asteptam sa explodeze, de cercetari si imbunatatiri in domeniu nu e timp si nici bani pentru ca e criza.

–          Daca aceste fapte nu exista inseamna ca:

  • Nu mi s-a spus niciodata sa nu recrutez romi pentru ca romanii s-ar revolta sa lucreze langa un rom;
  • Nu mi s-a explicat niciodata ca se evita angajarea de femei casatorite, fara copii, pana in 35 de ani pentru ca s-ar putea sa isi doreasca sa devina mame iar firma ar ramane cu postul descoperit in organigrama vreo 2 ani;
  • Nu mi s-a sugerat niciodata ca nu se doreste incadrarea celor care din motive religioase nu ar fi dispusi sa lucreze Sambata;
  • Nu am avut niciodata ocazia sa ma intalnesc cu sintagme ca “nu angajam tineri sub 25 de ani” sau “nu angajam persoane peste 40 de ani”;
  • Nu am auzit niciodata replica “dar fara pocaiti in firma noastra”;
  • Nu mi s-au dat niciodata explicatii aberante pentru a nu angaja persoane cu dizabilitati;

Toate asta in tara in care …

–          maghiarii sunt “bozgori” si romii “tigani jegosi”,

–          barbatul e om, femeia e “muiere” si locul ei e “la cratita”,

–          tinerii sunt “naivi tampi” iar cei peste 40 sunt “babalici”,

–          “handicapatii” sunt rusini de tinut in casa, nu de lasat liberi pe strada,

–          crestinii de diferite denominatiuni se bat intre ei pentru intrarea in cladirile unor biserici (ne)retrocedate, fiecare revendicandu-si calea unica si proprie spre mantuire si rai.

Fapte de discriminare in domeniul angajarii si profesiei EXISTA dar nu sunt reclamate si sanctionate. Pentru ca noi suntem toleranti cu discriminatorii, plecam capul, intoarcem celalalt obraz si mai ales spatele iar faptele reprobabile se dizolva cu complicitatea tacita a tuturor: faptasi si victime deopotriva.

Mediu de lucru incluziv, celebrarea diversitatii, valorizarea diferentelor sunt dintr-un alt film, dintr-un viitor utopic.

Stiu ce ai facut vara trecuta

Ai primit o sanctiune contraventionala de la Inspectoratul Teritorial de Munca. De fapt doua. Nu tu, ci firma la care lucrezi. De unde am aflat?! Am realizat o analiza a raportului anual al Inspectiei Muncii cu privire la activitatea de control si… evident… sanctionare, de catre ITM-uri, pentru anul 2012.

Pe baza cifrelor respective putem anticipa la ce ne putem astepta in 2013 din partea ITM-urilor. Pentru ca, nu-i asa, comportamentele anterioare ofera cele mai bune predictii despre cele viitoare.

Asadar, intr-o zi din 2012, la usa firmei la care lucrezi sau pe care o conduci, apar inspectorii ITM pentru un control preventiv. Inca nici nu reusesti sa distingi clar intre amalgamul de ganduri care te coplesesc, de la “te rog nu azi !” la “fir-ar sa fie de…”, caci soarta e deja decisa. Incerci sa zambesti politicos, sa te arati stapan pe situatie si – in acelasi timp – surprins de ocazia ivita. In proportie de 85% procesul verbal al “vizitei” va semnala contraventii. Pentru ca nu e doar una, ci doua (ca sa fiu exact din punct de vedere matematic sunt de fapt 1,9 dar am rotunjit).

Daca te intrebi ce au venit sa cerceteze inspectorii de munca, de ce se vor aplica amenzi si avertismente, cu o precizie de 93,75%, iti spun ca e vorba despre munca la negru sau munca nedeclarata, cum i se spune mai frumos. Crezi ca nu se pune problema in cazul firmei pe care o reprezinti ? Posibil, pentru ca doar 12% dintre angajatorii sanctionati au fost depistati utilizand munca fara forme legale de angajare. Cu toate acestea, 81% din valoarea amenzilor sunt tocmai pentru munca la negru. In afara de aceasta, veti mai fi fost amendat pentru probleme in Revisal (~9%), impiedicarea exercitarii controlului si neindeplinirea masurilor dispuse de inspectorii de munca (~5%) sau pentru nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal (~1%). Suma totala medie de plata este de doar 2581 lei. Asta datorita matematicii, pentru ca munca la negru se sanctioneaza in medie cu 15.700 lei. Oricum, tendinta inspectorilor este sa aplice amenzi mai degraba spre minimul intervalului permis de lege.

Procesul verbal nu se incheie aici. Veti mai fi avut de indeplinit 3 masuri dispuse de inspectorii ITM.

E interesant de observat ca, desi au fost depistate peste 14.000 de persoane fara forme legale de angajare, doar putin peste 100 dintre acestea au fost amendate la randul lor. Asadar inspectorii de munca se dovedesc foarte ingaduitori cu persoanele care lucreaza la negru. Dintre acestia, aproape 10.000 sunt barbati, ceea ce ne poate oferi un indiciu asupra tipului activitatilor lucrative si a ramurilor industriale in care este utilizata cu preponderenta munca la negru. Mai e de notat faptul ca doar putin sub 5.900 de contracte de munca au fost inregistrate pentru persoanele depistate initial fara forme legale. E de presupus ca ceilalti 60% dintre muncitorii la negru isi continua activitatea nestingheriti, chiar si ulterior controalelor si a amenzilor aplicate. La o rata a indiferentei angajatorilor atat de crescuta, se ridica un semn serios de intrebare referitor la impactul in economia reala a activitatii de control si sanctionare desfasurata de ITMuri.

Comparativ cu anul 2011, la o intensitate echivalenta de control, numarul angajatorilor sanctionati a scazut cu 6% (de la 50.000 in 2011 la 47.000 in 2012), in timp ce suma amenzilor aplicate s-a diminuat in valoare absoluta cu 15%, neluand in considerare inflatia. In ceea ce priveste munca la negru, diferentele sunt substantiale: numarul persoanelor depistate a scazut cu 50% fata de 2011, numarul angajatorilor sanctionati a scazul si el cu 40%, insa rata de indiferenta fata de sanctiuni s-a micsorat abia la 60%, fata 70% in anul precedent.

Cat despre 2013…

– urmand tenditele multianuale (2010-2012) relevate de rapoartele anuale ale Inspectiei Muncii,

– in contextul modificarilor fiscale recente (ex: cresterea impozitului pentru microintreprinderi la 3%, impozitarea diurnei) si a cresterii déjà actuale si previzionate a salariului minim brut pe economie

– in functie si de eventualitatea, anuntata deja public, de modificare a unor prevederi ale legislatiei muncii,

– datorita presiunii bugetare la nivel national,

ma astept la…

– intensificarea activitatii de control si sanctionare a ITM-urilor tradusa prin cresterea numarului de sanctiuni si a sumei totale a amenzilor aplicate, chiar cu pastrarea relativ constanta sau chiar scaderea numarului de angajatori sanctionati.

– cresterea incidentei muncii la negru in economia reala.

As evidentia o mentiune ce poate scapa neobservata: raportul analizat vorbeste despre controalele cu caracter preventiv. Deducem logic ca datele din raport nu cuprind informatii despre controalele efectuate ca urmare a unor plangeri inregistrate de ITM-uri. E important, pentru ca cifrele prezentate nu evidentiaza in acest caz intreaga realitate gasita in teren de inspectorii de munca. Chiar si asa datele sunt insa relevante si interesante. Pentru acuratetea analizei mai trebuie spus ca mai multe chei de verificare ale cifrelor comunicate nu se confirma. De exemplu, valoarea totala a amenzilor difera de suma celor  aplicate pe fiecare contraventie sau categorie de contraventii in parte.