Exista cateva incercari de identificare a meseriilor viitorului. Ele au ca scop fie sa sublinieze ineditul viitorului, fie sa identifice meseriile cele mai banoase ale mijlocului de secol XXI, fie ambele. Articolul de fata cu siguranta nu da importanta dimensiunii financiare a meseriilor ce vor aparea, desi nici acest aspect nu e tocmai de neglijat.

Pornesc de la urmatoarele ipoteze:

–  Societatile umane vor fi nevoite sa dezvolte si sa asume valori trans-nationale, trans-etnice si trans-religioase datorita globalizarii si dizolvarii treptate a reperelor culturale locale, pentru a crea identitati unificatoare;

– Cerinta ca marketingul sa raspunda rutinei hedonice, alaturi de intarirea rolului branding-ului personal;

– Gradul crescut de dezinteres al generatiei Z fata de activitati lucrative, tocmai la varsta la care ar trebui sa fie in deplinatatea capacitatii lor productive;

– Nevoia continua de a oferi servicii si produse noi sau cel putin inovatoare pe fondul cresterii exponentiale a concurentei mondiale in orice domeniu.

Iata aplicatiile acestor ipoteze pe piata fortei de munca, reflectate in meserii emergente:

Intr-o societate a viitorului bazata din ce in ce mai mult pe valori, se vor inmulti si rafina – pentru ca exista deja – profesionistii in evaluarea practicarii efective a valorilor asumate public. Credeti ca firmele in activitatea lor orientata spre profit respecta pe-atat de mult mediul inconjurator pe cat pretend ? Credeti ca respectul fata de clienti este atat de adanc inradacinat in procesele interne pe cat si-ar dori sa credem sau ca atentia pentru bunastarea angajatilor proprii este pe-atat de mare, pe cat sloganul aferent ? Poate da, poate nu. Nu e nimic foarte nou in acest demers, asemenea activitati de auditare exista deja dar sunt foarte nisate, destul de rare si prea putin vizibile. Cred ca in viitor vor aparea auditori poli-calificati ce vor privi atasamentul real fata de diverse valori ca pe un proces, il vor standardiza similar ISO 9001 si-l vor audita ca atare.

Prin Linux, Apache sau Wikipedia, domeniul IT-ului ne prezinta resurse a caror dezvoltare a presupus investii de miliarde de minute nemonetizate si pentru a caror utilizare nu se plateste. Industria distractiei incepe sa prezinte simptome similare: albume intregi de muzica livrabile fara plata. Daca adaugam gratuitatile oferite de linii aeriene, de firmele producatoare de cosmetice sau alimente pentru a atrage potentiali clienti, gama de produse si servicii fara cost de care vom putea beneficia creste considerabil. Vom consuma din ce in ce mai mult timp si energie pentru a alege intre atatea optiuni care sa raspunda nevoilor noastre individuale. Iar unde sunt prea multe optiuni, apar specialistii in selectie. Sa spunem bun-venit brokerilor de gratuitati, pe care ii vom plati fie noi, fie tocmai companiile ale caror produse si servicii le vor promova.

Generatia Z are acces timpuriu si facil la ceea ce predecesorii lor nu isi puteau permite decat sa viseze. Informatie, interconectare, distractie, satisfactie. Iar atunci cand ai parte de prea mult, aproape oricat din orice, toate aceste beneficii devin neinteresante in timp relativ scurt. Plictiseala se instaleaza ca un mod de viata alaturi de lipsa interesului pentru a lua decizii de orice fel sau lipsa oricarui obiectiv major in viata. Atitudinea acestor indivizi va rezulta intr-o productivitate diminuata iar societatea nu isi va permite inca o categorie de asistati sociali. Vor fi chemati asadar consilierii in plictiseala, o ramura a consilierilor psihologici sau in cariera, pentru a facilita reinsertia lor in societatea productiva.

Apelul masiv la creativitate, ca abilitate indispensabila in economia viitorului, va duce la nevoia reinventarii ei. Punerea in practica a mecanismelor vechi si noi ale creativitatii va necesita antrenori de creativitate, similari antrenorilor sportivi sau coach-ilor de business. Daca astazi creativitatea practicata transforma oamenii activi pe piata fortei de munca in castigatori, maine, datorita competitiei accelerate chiar si in acest domeniu, va fi nevoie de campioni ai creativitatii. Iar performanta suprema se obtine cu efort asistat.